sâmbătă , 11 iulie 2020

Bărbați și cai (II)

Nu a trecut multă vreme de când am scris despre despre unul din cele mai interesante proiecte pe care ONG-urile de mediu din județul Bistrița-Năsăud îl pun în practică.Promiteam atunci că voi reveni și trebuie să accentuez că inițiativa a avut o evoluție spectaculoasă!

RANGER CĂLARE,proiect inițiat și derulat de GAL Ruralis,a crescut și a strâns în jurul conceptului numeroși voluntari,a stârnit interesul opiniei publice și,fără îndoială, va deveni în curând un exemplu de bună practică și pentru alții.Potrivit informațiilor pe care le deținem până la acest moment,sunt deja zeci de voluntari dispuși să își aloce o parte din timp,energie și resurse pentru îndeplinirea obiectivelor pe care și le propune proiectul.Despre oamenii care s-au alăturat inițiativei și caii lor vom scrie,cu siguranță,pe parcursul derulării etapelor propuse.Vă propun acum să parcurgeți dialogul pe care l-am purtat cu omul de la care a pornit totul-Cristian Țetcu-nu înainte însă de a vă spune că în imagine sunt doi dintre caii pe care îi veți revedea în misiune,patrulând pe cursurile de apă,cu sprijinul cărora voluntarii își vor îndeplini obiectivele.

CHEIA SOL are 3 ani și este din rasa Shagya Arab. NATIFA are 6 ani și este Lipițan. Proprietarul lor este Mircea Crăciun(voluntar în proiectul Ranger Călare).

Rep: De unde a pornit ideea Rangerilor Călare?

C.T.: Ideea este una mai veche,de câțiva ani de zile și a rezultat din necesitatea de a monitoriza în timp real și corect situația din arealele naturale,în speță cursurile de apă,pădurile și alte locuri în care au acces oamenii.Ne-am gândit că în acest mod ar putea fi ținută sub control depozitarea ilegală a deșeurilor,ulterior ajungând la ideea că o astfel de prezență(un om și un cal)ar putea impune respect și  ar putea să fie integrată într-o zonă de dezvoltare durabilă pe considerente care țin de utilizarea resurselor locale.Am ajuns la concluzia că un localnic cu drag de natură ar putea să facă o treabă foarte bună și credem că vom găsi în fiecare zonă un om al locului destoinic .Mergem pe ideea localnicului pentru că acesta cunoaște limbajul zonei,cunoaște oamenii,cunoaște relieful și este,la rândul lui, bine cunoscut de către consăteni.

Rep: Cum se desfășoară o activitate de patrulare a rangerului?

C.T.: Planul nostru este ca fiecare ranger să fie dotat cu mijloace moderne de comunicare,adică telefoane mobile și camere de filmare și să aibă posibilitatea să folosească niște softuri de tip trash-out,cu ajutorul cărora să putem să întocmim o hartă cu depozitele ilegale de gunoi.mai sunt și alte aplicații,de genul exploatărilor ilegale de resurse din cursurile de apă,cum sunt cele de balastru,tăieri de păduri cum este Radarul pădurilor și alte aplicații, cu care se poate verifica pe loc dacă ceva este legal sau ilegal din ceea ce se întâmplă într-un anumit moment.Acești oameni-subliniez-nu aplică coerciții de genul amenzilor,ci doar constată și sesizează forurilor competente,nu intervin în situații ci doar monitorizează,fotografiază sau filmează pentru a avea dovezile și ulterior le pun la dispoziția forurilor competente.Ca să vă faceți o imagine despre modul de lucru, prima dată rangerul sesizează la 112 incidentul semnalat,apoi îl comunică către bază.Baza urmează să monitorizeze felul în care este gestionat evenimentul respectiv și își aduce aportul la aducerea lui la starea de normalitate.De exemplu, rangerul nu are de intervenit când sesizează un act de braconaj,pentru că se pune în pericol,ci doar să identifice evenimentul și să pună la dispoziția factorilor de anchetă datele obținute.

Rep: Aveți colaborări deja făcute cu autoritățile cu atribuțiuni în acest sens?

C.T: Am discutat deja cu reprezentanți ai Gărzii de Mediu,Apele Române,Jandarmerie și ai mai multor primării.Până acum nimeni nu a avut obiecții,iar proiectul a fost bine primit.În perioada următoare vom propune un anumit protocol de colaborare cu factorii de decizie.

Rep: Aveți un profil de candidat pentru rangerul călare?

C.T: Un candidat ar trebui să fie în primul rând sănătos din punct de vedere medical și să poată face față solicitărilor fizice pe care le presupune această îndeletnicire.Să fie o persoană responsabilă,cu o educație cel puțin medie,ca să putem comunica și să dețină anumite abilități de interacțiune cu autoritățile și cu cetățenii.Trebuie obligatoriu să iubească caii și să poată crea o simbioză cal-călăreț benefică.Nu vrem să exploatăm caii,nu ne propunem eforturi imposibile.Cei care nu știu să călărească vor avea posibilitatea să participe la un curs de călărie.Și,foarte important,avem nevoie de oameni stabili, pe care să ne putem baza, dat fiind faptul că proiectul nostru se va desfășura pe parcursul a cel puțin trei ani de zile, perioadă în care credem că ne vom îndeplini obiectivele.Noi am gândit proiectul în special în ariile protejate, dar putem să extindem zona de impact pe toate zonele județului, dacă sunt voluntari, pentru că peste tot sunt probleme.

Rep: Cum pot rangerii să fie recompensați pentru eforturile pe care le fac pentru întreținerea cailor?

C.T. Activitatea propriu-zisă a rangerului este una exclusiv voluntară și neplătită.În schimb, vom face toate demersurile să susținem financiar cheltuielile de furajare,tratare,potcovire etc pentru toți caii participanți în proiect.De aceea,avem nevoie de sprijinul nemijlocit al administrațiilor locale, al firmelor din zonă, care să participe în măsura în care au disponibilitate, la aceste costuri.Trebuie să fac precizarea că ne propunem ca un ranger călare să aibă de două ori pe săptămână ieșiri de câte 2-3 ore în zonele arondate.

În proiectul Ranger Călare s-au alăturat,pe parcursul ultimelor săptămâni, voluntari care se implică activ începând de la specialiști în domeniu(medic veterinar,instructori de echitație),asociații nonguvernamentale dar și sponsori care au considerat proiectul ca fiind unul excepțional și cu obiective clare benefice pentru mediu, dar și pentru comunitățile locale.